Scufundați corăbiile de hârtie! -
se-auzea țipând, ca o sirenă,
cretinătatea domniilor voastre.
Scufundat să fie grabnic
azilul ăsta de epave
cu nebunii lui naufragiați
în cănile vesperale de ceai negru,
în umbrele fierbinți
și tabletele de-algocalmin!



Împotmolit în zațul bârfelor,
cu ibricul în mână
eu mi-adăpam netulburat
corul de profeți care
îmi tot îngâna din culise
ceva despre asceză și despre
niște fiare ce trebuiesc
vânate și ucise.



Scufundați corăbiile de hârtie! -
se isteriza, ca un copil bătând
din mâini și din picioare
cretinătatea domniilor voastre
(de)moralizatoare;



în acest timp , din umbră, îmi venea
același îndemn rostit în șoaptă:



Păstrează, fiule, tăcere
în amintirea viitoarelor cadavre …
restul sînt vise, mofturi, glume și palavre.
Păstrează, fiule, tăcere …



26.07.2013;
21:10