irecuperabili
vom trăi ca și cum ușile nu se închid niciodată

apartenența e doar un viciu de cobalt
îmi cade greu să privesc

între scila și caribda
drumul meu este un cumul al dezechilibrelor
despletim aceleași trăiri

tu vezi umbrele
eu apuc de mână femeile tale nedespletite
și între crizele noastre de gelozie
ne dezbrăcăm haina de tiran
iubind vremelnic pe cei care am fost