De la noi la Chișinău, drumul este foarte... bun.
De fapt, nu e atât lung cât dificil. Și asta nu pentru că te-ar ataca leii sau hienele, ci pentru că ai de trecut anomalia numită „graniță pe Prut” . Iar dacă mințile crețe de la guvernare înțeleg din directivele UE numai partea aplicabilă de Moș Teacă, atunci acest obstacol se poate transforma în coșmar. Ce am văzut vineri seara, pe sensul de intrare în România a depășit imaginile cu cozile cu refugiați din Rwanda, în vremea conflictului. Echipajul mixt de epigramiști bucureșteni a reușit să treacă în numai 1 (una) oră dincolo, dar tot am ratat primele boabe încasate de dream-teamul pițurcian în barajul cu aheii.
În sfârșit, ciorba de pește (chiar rece) a fost excepțională, iar peștele prăjit e minunat când îl asortezi cu minunea numită „vin moldovenesc” și, în special, cu prietenii dragi care ne așteptau.
Evident, o epigramă caracterizează acest festin:

Acest ospăț ne-oferă bucuria
De-a reuni, prin intermediul său,
O foame, ca la noi, în România
Cu-o sete, ca la voi, la Chișinău!

A doua zi, reconfortați, autocărașul de serviciu ne-a transportat spre cavernele săpate de șturlubatica natură în stâncile de la Orheiul Vechi, leagăn de așezământ monahal și de viață spirituală de veacuri. Meandrele râului Răut au săpat aici un peisaj cu nimic mai prejos de Marele Canion, care ne-a lăsat cu gura căscată pe toți cei care habar n-aveam că există așa ceva și pe meleagurile noastre. După ce am închis gurile (aproape toți), ne-am lansat la vale, către Casa Memorială Alexandru Donici, din satul cu același nume, unde am servit o porție de istorie literară asezonată cu plăcințele calde, sărmăluțe vioaie și nelipsitul vinuleț-panaceu. Fiind vorba de un fabulist, autorul acestei cronici, i-a dedicat următorul catren:

Ne place stilul său vivace
Și cam vorbim pe-aceleași voci:
El scris-a despre dobitoace,
Noi scriem despre dobitoci!



La plăcinte înainte!


Încheierea segmentului turistic a permis un raid prin renumitul magazin de bomboane al fabricii BUCURIA, unde ne-am spart toți banii, deoarece am fost opriți în tentativa de a achiziționa jumătate din producția de vin a Republicii Moldova din cauza perspectivei de a sta 8 ore în vamă și de a abandona prada, supuși restricțiilor cantitative de numai 2 litri de persoană. Macaraua a pus sacii de bomboane în autocar și astfel ne-am deplasat pe jos până la Casa Actorului de la Uniunea Teatrală a Rep. Moldova, unde ne-am dat de-a dreptul în spectacol. După cuvintele de deschidere rostite de dl. George Corbu, președintele UER, dl.Academician Mihai Cimpoi, Președintele Uniunilor de Creație din Rep. Moldova, de dl. Academiciam Valeriu Matei, Președintele Filialei ICR Chișinău și de dl.Teo Chiriac, Vicepreședinte al Uniunii Scriitorilor din Moldova, cunoștiința noastră mai veche, cântăreața Silvia Grigore ne-a încântat cu vocea sa minunată cântând pe versurile lui Gheorghe Bâlici. De fapt, toți soliștii serii au cântat mai ales pe versurile lui Gh. Bâlici și Ion Diviza.
Prima rafală de premii a fost lansată pe scenă:
- Premiul GHEORGHE URSCHI: George Corbu- București;
- Premiul AUREL SCOBIALÃ: Elis Râpeanu- București;
- Premiul TUDOR TÃTARU: Dan Căpruciu- Galați;
Aici, facem o mențiune admirativă la adresa emoționatului nepot al lui Tudor Tătaru, Bogdan, care a ținut să ne facă observația pertinentă: „Când pleacă buneii, / Rămân nepoțeii”! Bine spus Bogdane, a aprobat și bunelul Ion Diviza, pe care îl pierduse nepoțica din cătarea radarului.
Așaaa! Deci, mergând mai departe, după balada cântată cu cobza de Gheorghe Afroni, și el rudă, am înțeles, cu Tudor Tătaru, s-au mai distribuit:
- Medalia și diploma IL Caragiale: Sorin Cotlarciuc- Vama;
- Premiul Oficiului Republican al Dreptului de Autor: Mihai Sălcuțan- Buzău;
- Premiul Societății Culturale VATRA: Vasile Plăcintă- Galați;
- Premiul revistei ACASÃ: Viorel Pietrăreanu- Buzău și Emil Ianuș- Horodnic de Sus;
- Diploma de Merit pentru organizarea Fesivalului : Ion Cuzuioc;
Și, surpriză-surpriză, două diplome neanunțate, de recunoaștere a meritelor (perfect îndreptățite) în organizarea acestui Festival și am îndrăzni noi să spunem, și nu numai,acordate de postul de radio PLAI și SC VALENA SRL: Gheorghe Bâlici și Ion Diviza. Bufnița primită drept premiu de Gheorghe Bâlici, mi-a prilejuit remarca:

Am venit, cu pasiune,
La un „Cuib de-nțelepciune”
Și, când colo, ce să vezi:
„Bâlici, cuib de huhurezi”!

Au urmat recitalurile epigramiștilor din stânga și din dreapta Prutului, întrerupte de show-uri ale cântăreților moldoveni: Vlad Negruzzi și Igor Grosu, dar și de mult-gustatul colind umoristic al lui Emil Ianuș, pe care l-am acompaniat cu un Mânați măi, Hăi, Hăi extrem de veridic, până a reușit să îl termine cu bine.
Iată lista celor chemați de prezentator să recite epigrame, iar în cazul lui Vasile Vajoga, să ne tragă pe sfoară în mod iluzionistic: Emil Ianuș, Elis Râpeanu, Vasile Plăcintă, Ion Diviza, Loghin Alexeev, George Corbu, Laurențiu Ghiță, Ion Diordiev, Efim Tarlapan, Mihai Sălcuțan, Condrat Pleșca, Vasile Larco, Cătălina Orșivschi, George Petrone, Ion Cuzuioc, Zaharia Triboi, Vladimir Cojocaru, Grigore Puică, Laurențiu Orășanu, Vasile Vajoga, Titus Știrbu, Gheorghe Bâlici, Sorin Cotlarciuc, Dan Căpruciu, Andrei Roșca, Valentin Portas, Grigore Drăgan. Sper din tot sufletul să fi neglijat pe cineva.
Ei, dragii moșului, și, oricât am ocolit, a venit și momentul adevărului: decernarea premiilor. Care a fost făcută de domnii academicieni Mihai Cimpoi și Valeriu Matei, în aplauzele numeroșilor spectatori.
Așadar:

Secțiunea Fabulă:
Premiul I : Vasile Vajoga - Iași;
Premiul II : Vasile Larco - Iași;
Premiul III: Petru-Ioan Gârda – Cluj Napoca;
Mențiuni: Vali Slavu – Aninoasa, Laurențiu Orășanu – București și Cătălina Orșivschi – Vama.

Secțiunea Epigramă:
Premiul I : George Petrone- Iași;
Premiul II : Nicolae Bunduri – Brașov;
Premiul III: Ionel Iacob-Bencei – Timișoara;
Mențiuni: Janet Nică- Ostroveni, Dan Căpruciu – Galați și Laurențiu Ghiță- București.

Ultimele recitaluri, de romanțe, ale cuplului Diana și Ilie Văluță și de muzică ușoară, al lui Valeriu Râșniță, au pus punct unui maraton de muzică și umor de excelentă calitate și care a trecut pe nesimțite. O poză de grup pe scenă și fuga la microbuzul care, văzând câți ne-am făcut, și-a mai chemat un prieten.



Poza finală, de grup.


Masa de adio, la minunatele noastre gazde, Intreprinderea de Turism Costești, a încheiat în forță o zi plină, dar deloc obositoare.
Evenimentul central al serii l-a constituit (cum altfel?) concursul ad-hoc, unde, la tema COADA, s-a făcut coadă la depunerea epigramelor, pentru că premiile erau extrem de tentante și se încadrau în cantitatea admisă la vamă. Nu comentăm competența juriului, care a decis că marea sticlă,.. pardon, Marele Premiu merge la dl. Valeriu Matei, care, ce să mai o dăm cotită, a bunghit-o, cu epigrama:

Basarabia la Vilnius
Timp de două veacuri țese
Pânza aspră-a Penelopei
Și acum, în față, iese,
Chiar din coada Europei!



Premiații la concursul ad-hâc: Acad. Valeriu Matei, Cătălina Orșivschi și Emil Ianuș, supravegheați atent de Gheorghe Bâlici și Ion Diviza.


Două sticlu... pardon, premii mai mici, au mers la Cătălina Orșivschi și Emil Ianuș.
La ora la care Cenușăreasa abandona pantofiorul prințului burlac, epuizați de lupta de idei în folosul Măriei sale Epigrama, am abandonat și noi carafele goale, de ambele culori și ne-am dedat lui Morfeu, înciudați că eforturile noastre de a nu cumpăra nici un gram de vin au fost zădărnicite de anularea decretului buclucaș din vamă. Drept pentru care, a doua zi dimineață, după ce ne-am luat rămas bun de la admirabilele noastre gazde și ne-am strâns labele din față, descoperind consternați că, în vamă bătea vântul, nefiind nici-o mașină în afară de a noastră, am atacat unicul magazin Duty Free ( în moldovenește „Du-ti, făi”! ) de unde am ticsit portbagajul cu... bomboane. Ei, hai, știu că nu ne credeți, am luat și vodcă!



Agonici la A. Donici: Laurențiu Ghiță, Ion Cuzuioc, Ion Diviza, Laurențiu Orășanu, Vasile Vajoga (a.k.a. Neculai Lunca)

Mulțumiri pozarilor Laurențiu Orășanu și Laurențiu Bădicioiu!