Buburuză cu ochi verzi, privești la mine și nu crezi
Că sunt aici, acum, cu tine, poate și mâine și poimâine
Dar vine ziua când doar ea, Buburuza mea alăturea
Va spune vrute și nevrute, știind că are cine să le-asculte.
Se tot alintă, se agită, ba de nu vrea, dar e cumplită
Starea ei de euforie, când tot o Stea ea vrea și fie
Va crede-n ea o veșnicie, căci Steaua ei e dintr-o mie
Cea mai de sus și cea mai mare, e Steaua ei tot sclipitoare.
Vrea să se-agățe de orice, vrea doar un dram de dragoste
Dar ea primește tot mai mult, deși nu crede un cuvânt
Din tot ce i se spune ades, ea lasă tot neînțeles.
Acum e-aici și tot ar vrea, să fie toată-n viața mea
Să mă sufoce cu nesaț, de dragoste dusă la braț.
Ar sta și-o viață tot așa, să știe că-i sortită dragostea
Pe care a tânjit-o de o viață, și a primit-o într-o piață
Pe înserate, cu nesaț, și-acum e sufletu-i cu zaț
E un amestec de mister, de ce ea simte și eu sper.
Dar fie viața numărată, zi după zi puse laolaltă
Noi vom trăi tot clipa cea: o Buburuză tu și eu o Stea.