de zburat pe aripi de Icar
e bine să zbori
numai iarna

zbor în fiecare zi a săptămânii
zânele-ursitoare
mi-au menit
zborul spre infinit
nu vreau să mă dau mare
doar că străzile pustii mă pustie
în ceas de noapte
revin în odaie
aruncând pe hârtie șoapte

zbor asuprit de-ale cerului coviltire
cobor să dorm în cripte
prin cimitire