mă sună nașă-mea
ce faci nu vrei să mergem la magazinul chinezesc
e singură de șapte ani se plictisește
îi antrenează și pe ceilalți în zilele ei câte or mai fi
se ține bine îi place să umble
numai să nu stea între cei patru pereți de pe vremea rușilor
o luăm din butic în butic
mi-ar trebui și mie dintr-asta oftează
mereu oftează am pornit de la lingură de lemn
printre străini fugeam de la fabrică să văd ce-mi face copilul
i-am găsit o dădacă țigancă era de o curățenie
nimeni nu mi l-ar fi îngrijit ca ea
povestește mult am fost deportată pe bărăgan
eram mulți frați eu cea mai mare
aveam grija tuturor am fost chinuită de la cinci ani fără mamă bună
nici la școală nu m-au ținut abia după ce
m-am angajat mi-am terminat liceul pe banii mei
când m-am măritat am simțit o dezlegare
țin minte ca și-acum ce-mi spunea mama asta de-a doua
dacă bărbatul îți spune hai cu mine tu să lași totul și să te duci cu el
pentru asta am iubit-o altfel nu eram tocmai preferată
cu omul meu m-am îngăduit cât i-a fost viața
se oprește în loc și dă din cap vezi a plecat fără să mă întrebe
de data asta
n-am dat ascultare
nu m-am dus
după el