Motto: "Urmează stația Politehnica, cu peronul pe partea mea."



dacă ar fi străină, ar citi goethe.
din mine s-ar face călătorii spre bulgaria, iar spre prânz,
sofia ar porni dintr-un cartier lăturalnic al bucureștiului.
dacă ar fi străină, și-ar lipi o mână de geamul metroului.
palma ei ar deveni din sticlă, iar geamul ar fi un tablou cu falange.
știi, când ne întâlnim colțurile ochilor,
familiile din jur își spun în sinea lor că o sa fie un an de pomină.
personal, îmi place să urc scările rulante două câte două,
iar la a cincisprezecea treaptă să îți arăt celofanele limpezi
cu care ochii mei te păstrează până acasă.
măcar, dacă ești străină, aș vrea să fii ciudată.
de exemplu, să eviți să mă privești direct
și să încerci o oglindă care ți-ar depista doar zâmbetul.
eu, străin fiind, îți voi răspunde cu o clădire înaltă,
de unde să coborâm următoarea dimineață de goethe.
urmează stația politehnica, cu peronul.. ah nu, hai să coborâm la următoarea.