Mă rog să ți se facă dor de mine
Pe jumătate doar din cât mi-e dor
De ochii tăi, de-mbrățișări divine
Și de sărutul tău vindecător.

Să ți se facă timpul veșnicie
Și ziua noapte, noaptea ca o zi,
Să nu mai știi: ești moartă sau ești vie,
Înconjurată numai de pustii.

Și să tresari la fiece mișcare,
Crezând că vine ceea ce dorești,
Să nu mai ai în suflet împăcare
La fel ca mine dacă nu iubești.

Mă rog să înțelegi că în iubire
Călugăriță ești, eu – mănăstire.

* din volumul "iubirea nu bate la ușă", BrumaR, 2013