zidul de carne timpul ni-l plouă acid
chirciți în legători de ratări
cu ferestrele privim printre gratii
la dihania mare neagră și mută din noi
grota ce suntem cu bolta-nțesată de lilieci
spânzurând cu capu în jos ce-n fiecare
seară-și iau zborul speranțele
lăsându-ne doar cu covorul de guano
ce pute în draci singurătatea

în zori ferchezuiți din cuiul oglinzii
luăm moaca ce râde lumea s-o vadă
și să crape de invidie uite-așa vezi doamne
de marea comoară de suflet ce-ascundem în noi
dar pe lume o doare în ... cot și fățarnică
se târâie și ea mai departe...