cântam povești cu miez însiropate
din Ou era și Pasărea ieșindă
ca Bunul Duh pe buni să îi cuprindă
și umbra să-i urmeze lin din spate
spre viață-o lumânare să aprindă
pămânții ce-n pământuri își dau coate
căci am o minte fără de etate
copil, copilăria să mă prindă
fac troc cu stele în demiurgie
pe lună-așez un paravan de nor
căci prea pe-al lumii creștet e urgie
și nici chiar eu nu pot ca să ignor
povestea prinsă-n luna cusurgie
căci ies din somn, mă-mpiedic prin pridvor