cum să nu-mi iubesc vrăjmașul părinte
ba iubirea o revărs și asupra vrăjmașului altuia
chiar și asupra celui al nimănui să aibă
și el bucuria iubirii
slăbiciune e unii îmi spun
dar ce să fac dacă inima mea nu-i a urii

la mine vrăjmașul când vine gol pușcă intru-n extaz
admirându-i echipamentu de luptă
mă ia în cele două cătări și eu prostit
privesc la cuile grenadelor ofensive
întind brațile vino și ne facem capcane de lupi
cu buzele-i închid gura de foc a cuvintelor
în palme ridic minele ei antitanc
și-alunec în gură de foc a plăcerii
încleștați ne zvârcolim în lupta pe viață
până mor fragmentar...

e bucurie mai mare decât să-l vezi
galeș zâmbind câmp arat semănat
doamne ține-mă în puteri cu vrăjmașul aproape