În toamna lui `91
decanul ne-a trimis
la colhoz în cahul
să culegem tutun.
Pe atunci
nu existau telefoane
mobile pe atunci
mi-l imaginam pe
dumnezeu ca pe o
căpetenie de trib -
un indian ce-și
fuma netulburat
pipa înțelepciunii
înconjurat de
ai săi și
ori de câte ori
doream să iau
legătura cu el
rulam o țigară
o aprindeam
închideam ochii
și trăgeam adânc
în interiorul meu
fumul care
mă ridica pe urmă
încet către nori
acolo unde puteam
să ne bucurăm în voie
unul de compania
celuilalt
făcând schimb de
tăceri și cuvinte
despre
realitate și vis
despre visele
mai reale decât
realitatea
confecționată
de oameni.


11.11.2014;
08:09.