latru
într-o tăcere de teatru
ce ți se înfige în carne din ale mele unghii
cortina o înjunghii
să nu mai cadă
ca un întuneric sub arcadă
las ochiul să vadă
tăierea de porc

din acolo privirea mi-o întorc
spre tine tu suirea mea la rai
într-o scenă
obscenă
erai

cobor divin
din pocalul cu vin
tu ești amărâtă
dintr-o ceașcă de cafea

nu-ți promit catifea
cel mult o inimă prin spini târâtă
pot să-ți dau și-un plămân
dar eu cu ce mama dracu' mai rămân
căci e ceață
trecut puțin de dimineață
devreme

falsez
în teoreme
dintr-o solniță privirea ta o salvez