la marginea graniței omorâm timpul
tu ucizi cu pasul tot ce vine din partea mea
uite așa fără să gândim
stăm călare pe graniță
bem ceai sau coniac
și facem pariu care moare primul
nu am luat ca reper prezentul
și nici steagul pe care l-ai înfipt pe malul tău
să nu cazi din cauza ploii cu declarații utile
cum să folosești rugăciunea înainte de masă
există în cărțile alea sfinte de care nu m-am atins
pentru că m-am sinucis de credință
în prima noapte de dragoste
adevărul nu e real așa mi-ai scris în ultima scrisoare
dar pescarul meu bătrân spune că habar nu ai tu de adevăr
ești un prefăcut în oasele goale
știu că mă repet
e bine că mă repet
măcar așa sunt conștientă că nu-s o oarecare
din lanul de oameni normali
suntem doi idioți mai idioți decât Mîșkin

la marginea graniței mele mă așteaptă un prinț
păzește o fântână în care am plâns prima oară