când tun din literă
și foc interior îmi joacă-n frază
tu vii, cărând în spate-o rază
furată dintr-un soare ori din lună

iubirea noastră e cât o alună
nu mă-nsoți prea mult căci îmi voi scoate
certificatul de deces

în inimă am un abces
-ditai buboiul-
îmi strâng sub oaste litere încărunțite
dar de zadar va fi războiul
când sunt cu mine la cuțite

alăptez la sânul tău fantezie
ne ocupăm cu luturile noastre date în foc
apoi
scriu la repezeală o poezie
despre noi
cum îmi vine la toc

Domnul spre mine strigat-a:
jertfa hârtiei e aproape gata,
ostoiește-ți odată dorul de nimicuri