râdeai voit să pari în stăpânire pe clipă
ochii tăi priveau interiorul obscur
m-ai întrebat de ce stau cu perdelele trase
ai privit la tablou parcă acela ești tu
încă mai folosești mașina de scris
n-ai vândut pianina dar ai îngropat-o sub cărți
puteai să plătești pe cineva să-ți dea pereții cu var
miroase-a tutun
tot în chiuvetă zvârli zațul
să nu-mi spui în fotoliu că dormi

te roteai pe glezne subțiri
buclele mari se mutau de pe un umăr pe altul
din tablou te priveam și-mi păreai...
cu degete lungi două mâini
se apropiau și se depărtau
ca într-un joc al dragostei
și eu levitam în sonata lunii
conturul coapsei tale s-a stins la închiderea ușii
n-am apucat să văd de mai porți verighetă

pun ibricul pe foc dau drumu la știri
mi se pare în aer un fin parfum de mixandre
și-mi pare rău că la mânie din telefon
am șters numărul tău cine știe poate acum...