Suntem cutreierați
de îngeri proscriși
cum prin buzunare
circulă vântul
m-am încălțat
cu pantofi de sport
din piele de demoni
pe tălpi
trăiau o specie de lilieci
ce se hrăneau
cu forța gravitațională
blugii
erau vopsiți
cu cerneală de sepie
iar pielea
era făcută la comandă
sufletului îmbătrânit și cocoșat
i-am creat coloană vertebrală
pentru a sta drept
i-am înlocuit organul corespunzător sensibilității
i-am pus limbă de câine
și acum latră încontinuu

Între tricou și epidermă
și-a făcut culcuș
o ființă invizibilă.

***

Pentru a mă debloca
din spațiul
dintre copilărie și nefiind
extrag nostalgia
din memorie
în care am inserat un caleidoscop
pentru a mă vedea pe mine însumi
în fațete temporale
cu timpul
zugrăvind încăperea
în care viețuia jocul
dezlipit de problematica existențială
înfășurat într-o sferă de candoare
care se rostogolea la infinit
pe pardoseala distracției

Cine trăiește din trecut
înseamnă că a avut o copilărie fericită
cine trăiește în prezent
este atras de clipa acum
pe care o dilată
pentru a pune în ea activitățile și distracția
cine trăiește în viitor
este înzestrat cu viziuni profunde
transformă hazardul și fortuitul
în variabile existențiale
create de imaginația
care se crede profet și oracol.