uneori
melodia aceasta cu note din umbre
se așează pe maus taste și ochelarii mei progresivi
îmi leagă neuronii de plete
bărbia o coboară sub tălpi
cum gândul ridat pe fantoma din pietre

des
melodia desenează degetele pe ciotul unui copac
din coajă cresc frunze cu amprentele mele
te mângâi
conturul tău e întrerupt de vertebre
ce flu iubire ai…

îmi mușc buza
falanga înțepată doare
între noi geam mat artere vene
mă fac ghem sub sternul ultimei ploi -
cu păr blond ca melodia din rai
……………………………

uneori
ondulez geamul din aceste cuvinte
printre lumânărele
șampania coboară pe trepte
cu inima mea încălțată
în cizme înalte
de mai…

Ileana Popescu Bâldea
București – 24 aprilie 2015