Te trezești din noaptea albă cu pete albe pe creier
ieși din ea ca dintr-o leprozerie și intri în budă
îți faci nevoile dai drumul la apă și îl asculți
pe vecinul de jos cum te înjură. Te înfățișezi apoi
în fața chiuvetei cu o mină obosită te speli pe mâini
pe față și pe dinți îți clătești gura și îți spui că
blocul în care locuiești se scurge picătură cu picătura
pe apa sâmbetei în canal. Te ștergi pe față și asculți cum
deasupra ta bolborosește o țeavă ruginită: cineva de la un etaj
superior își face nevoile în capul tău și te înjură.
Ieși scârbit din garsonieră pregătit să intri în lume
asemenea unui tanc și un buddha surâzător te întâmpină
în pragul ei la o răscruce gata din clipă în clipă
să te îmbrățișeze. Treci însoțit de el printre oameni și mintea
ți se înseninează iar gurile nespălate nu întârzie să glăsuiască:
neîndoielnic cineva i-a spălat creierii lui ăsta. În acest timp
bonsaiul din hipermarket îți populează retina cu frunze și îți răcorește
privirile te învață cum să gândești la rece și să îmbătrânești frumos.
Ieși însingurat din lume pregătit să intri în zen și cineva
de la un etaj superior își face nevoile în capul tău și te înjură.





14.06.2015;
08:38