timp am încetat să mă mai gândesc la mine
am lăsat lucrurile așa cum sunt ca pe niște
bărcuțe de hârtie împinse de vântul de deasupra
căzii nu am simțit nimic și nu m-am gândit la nimic
fericirea și tristețea vin cu rândul iar asta
nu schimbă mare lucru am încetat să mai
scriu coerent am încetat să îmi planific zilele
sunt un punct pe un sâmbure într-o galxie
nu am formă nu am culoare nu am gust
sunt o întâmplare care nu a avut loc niciodată