o Pasăre învie-n mine scrumul
și din nimic spre nemuriri renaște
eu îl învăț alene pe-a cunoaște
umbrit de gânduri multe îmi e drumul

mă redevin din ale tale moaște
aerifer de sunt precum e fumul
și iar din Ieri purcede-n noi Acumul
dar amintirea greu în noi ne paște

în înveliș de carne-s multe vise
iar Dumnezeu în mine e dricar
învinuind Gheena-n zări promise

fiirea mea-n spinare o tot car
tăcerile din cale-mi sunt omise
dar vreau a fi în liniște măcar