grăiai așa poeziu că mi-a stat
limba pe toc
să te scriu
acolo, din adâncuri de sicriu
acolo este cea mai clară limbă românească
ce poate furniza destule resurse,
gestul către tine spre bine decurse

eu stăteam cu o lacrimă înfipt
într-o carte de pitici
de Eminovici

în lacrima ta mi-am fript
toate inimile din mine
inima mamei a scăpat pe scara de incendiu
acolo totuși era
așa ceva,
ca să vorbim loviți de un haz al necazului

cântă inima-n auzul pașilor tăi