am bătut cu pumnii în ușa sculptată
ți-am adus dimineața în brațe, îmi venea să-ți strig
uite-o e albă și mi se împrăștie printre degete
ca argintul viu

vino mai repede
îmi îngheață palmele
și zâmbetul
mi se sparge în bucăți de puzzle

sus la geam am recunoscut pescărușii
sunt aceiași care vin în fiecare iarnă în mansarda ta
sălbatici și fermecători
poartă vuietul mării în ciocuri
și libertatea sub aripi

îți recunosc pașii pe scara din lemn
vocea somnoroasă
aleg un vinil de pe etajeră
aștept cuminte să-mi dai un ceai
azi e ziua cu acorduri cubaneze.