Păstrează-mi un loc
În inima ta
Când plouă pe un peron
Pustiu
Dintr-o gară fără nume
Pe înserate
Fă-mi lacrimile colier
Al nemărginirii
În care ne înveleam
Zâmbind
Într-o zi de vară
Depărtată
Ale cărei amintiri
Le inventam
Între palme calde
Și cer
Pune-mi pe inimă
Un ceas
Și fă-l să bată în cadența
Gândurilor tale
Să îmi curgă prin vene
Glasul tău
Și mări și țări să fie
Zăgaz
Al lumii ce se naște
În fiece clipă
Din urmele pașilor tăi
Pe nisip
În care îmi plăcea să sar
Ca un copil
Arată-mi calea
Spre mâine
Fără a părăsi în azi
Umbrele
Celor ce vom fi ieri
Și stai
În pridvorul uimirii mele
Că doar tu
Mai șoptești toate vorbele
Demult nespuse
Ce le păstram mărgăritar
Pentru un timp
Ce îl credeam pierdut....