Noua criză a refugiaților
Spre marea Europei disperare,
Vin noi refugiați și cer azil:
E valul de epigramiști ce-apare
În fiecare iarnă, la Mizil!

Venim cu valul
Fugind de apăsările restriștii
Și traiu-n lume, tot mai problematic,
Cer, la Mizil, acum, epigramiștii
Cu sutele, azil... epigramatic.

Urmând pilda...
Precum cândva Isus Nazarineanul
A transformat în vin întreg Iordanul,
Azi, mizilenii noștri,-n mod concret
Istăul îl transformă în oțet.

Constatare
Mai optimiști decât oricine,
Sau mai naivi, mai bine spus,
Am vrut prea mult s-o ducem bine,
Și de-aia, mult prea mulți... ne-au dus!