Astăzi pare a fi o zi liniștită. Încă de dimineață papagalul vecinului făcea un zgomot teribil salutând noua zi abia începută, iar cocoșul din imediata apropiere, dintr-o curte vecină a cântat cu o poftă extraordinară, parcă îndemnând toate vietățile la optimism și zâmbet. Nu știu cum zâmbesc păsările dar, uneori, par să trăiască și să iubească totul în jur mult mai frumos decât noi, oamenii. Așa că, trezit de atâtea acorduri diverse mi-am zis că ar merita să citim câteva micropoeme în spirit haiku:

doi nasturi negri -
pe lângă casa veche
un câine singur
*
gânduri de pace -
pe arma soldatului
un fluture viu
*
țipete și vis -
în mijlocul revoltei
o privighetoare
*
catedrală vie -
între zidurile vechi
păcat și îngeri
*
privind la stele -
cu brațe nevăzute
îngeri și părinți
*
Adam și Eva -
un șarpe printre ramuri
necaz cu mere
*
o cruce veche -
în cuie ruginite
un suflet proaspăt
*
potop cu Petru-
sub ceruri tulburate
doar pești liniștiți
*
sinucidere -
păduri întunecate
în cioc o gâză
*
duri în savană -
în carnea înroșită
doi dinți de lapte
*
http://gabriel-dragnea.blogspot.ro/2016/06/chemarea-la-viata-micropoeme.html?m=1