nu e un secret că sunt singur
cu toate acestea când ceva deosebit se întâmplă îmi sun fosta tovarășă dacă dorește să mă însoțească
pentru cutare sau cutare chestie așa se întâmplă și acum o bătrână a decedat iar eu o rog să meargă cu mine să stăm la capătul mortului
colegele ei râd
e vineri început de weekend iar ele cred că se pune la cale vreo petrecere în cele din urmă își dau seama că este vorba de un priveghi
-al câtelea fato al câtelea?
am râs și eu după ce mi-a povestit pe îndelete la telefon
ne dăm întâlnire ca atunci când inimile noastre băteau cu putere când ne vedeam
de fiecare dată o sărutam pe obraz apoi ne aruncam în noapte vrăjiți
acum este altfel
suntem sobri simt aici acea sobrietate pe care nu mai poți orice ai face să o înlături orice cuvânt e de prisos orice glumă pare searbădă lipsită de sens
ne salutăm amical îi povestesc despre ce este vorba îmi explică că trebuie să cumpărăm flori știu de unde așa că mergem mai departe unul lângă altul ca două singurătăți incapabile să discearnă dintre un da și un nu
de ceva timp m-am hotărât să îmi așez viața într-o ordine a ei precum cărțile când după ce le-ai șters de praf urmează să le aranjezi după anumite criterii
în definitiv viața nu înseamnă mai mult decât praful adunat pe o carte cu cât se așterne mai mult cu atât ai șansa să te eliberezi
timpul această nevralgie a egosului nu face decât să te împingă înainte ca și cum ai intra vrând nevrând într-un malaxor unde în partea cealaltă iese doar crema
de multe ori mi-am spus că timpul este o sinusoidă urci și cobori ca într-un continuum abia sesizabil totuși până la un anumit punct după care urmează acea decantare a sinelui un loc în care dejecțiile curg adunându-se de-a lungul și de-a latul vieții
vorbim puțin aproape laconic că nu înțelegem mai nimic din ceea ce spunem două trei complezențe și atât am trecut de cârciuma unde cu câțiva ani în mijlocul ringului eu aruncam cu hârtii de cincizeci mă balansam pe o parte și alta toți din local mă cunoșteau până și șeful de cârciumă șeful de formație prezenta dedicațiile care nu mai primeneau doamna mea dansa pe îndelete își arcuia șoldurile într-un ritm aproape drăcesc făcea ocheade peste umărul meu numai eu vrăjit supus tinereții ei fragede treceam cu vederea
în momente ca acestea tovarășa mea de demult tace preferă să schimbe subiectul ajungem la florărie și îmi sugerează ce să cumpărăm ea știe ce trebuie în asemenea împrejurări
de fapt povestea noastră e simplă
trei domnișoare la o masă cu vârste cuprinse între 19 și 21 eu la capătul ei întrebându-le dacă vor să se lege la cap acu' vorbesc metaforic atunci probabil aveam alt discurs cert este că eu eram cel puțin cu 20 peste iar asta mă făcea să accept pe oricare
zis și făcut am ales-o pe ea
au urmat serile interminabile de la biliard apoi cele din disco nopți petrecute prin baruri și la urmă infinitele partide de sex sex carnivor sex până la devorarea cuvântului eu îi spuneam dragoste ea mă iubea cum știa dumneaei mai bine tăcând
și tăcerea păstrează într-însa o fărâmă de dragoste a nostră se derula zgomotos cu lacrime și suspine ne iubeam ca dracii pe parchet pe fotolii patul din dormitor ni se părea nașpa preferam obiectele tari acolo unde doamna mea putea să se desfășoare în voie îi acceptam orice năzbâtie învățam pe noi înșine cele mai imposibile poziții senzațiile veneau de-a valma mușcam timpul cu dinții carnea o simțeam proaspătă eu eram în delir credeam că l-am prins pe Dumnezeu de picior
până într-o zi când dragostea n-a mai fost dragoste când omul a ieșit din tipar atunci l-am văzut pe cain atunci mi-am dat seama că totul se năruie nu puteam face nimic nici măcar urletul meu nu ar fi ajutat în vreun fel
acum între noi nu mai există nimic doar un înger de copil pe care îl cresc singur acestea sunt faptele
Dumnezeu să mă judece