Noaptea-mi fură armonia,
Îmi ia somnul și se duce...
Eu, la sfat cu insomnia,
Nici ea nu vrea să se culce!
**********************************
Nu-mi găsesc nici loc, nici stare,
Dacă eu nu știu concret,
De unde vecinul are
Părăluțe, berechet!

Mă frământ o noapte-ntreagă,
Întrebându-mă scrâșnind:
Are plozi, soață beteagă,
Unde dracu-o fi muncind?

Precis fură, se abate
De la lege, că astfel,
Și-ar lua lucruri în rate,
De foame ar sta cârcel!

O, nici gând de-nfometare!
Rotofei, roșu-n obraz,
Și de cel sărac ce n-are,
Ghiftuitul, face haz.

Mă fământă o-ntrebare,
Și nu pot dormi deloc,
Cum de Ina, toantă tare,
Are încălțări cu toc,

Ea, care purta uzate,
Chiciuri de la târg, bazar,
Ba purta și căpătate...
Mi se pare cam bizar!

Mă zvârcol ca pe jăratec,
Și mă-nfometez trei zile,
Că Ion, dur și zănatec,
Are cinci mașini și vile.

Ãsta n-a muncit vreodată,
Moșteniri nu a primit,
Rude n-are, mă-sa-i moartă,
Precis că a jecmănit.

Mă bazez pe teoria
Ce o scriu cu pix Pilot,
Că-și clădi gospodăria
Luând sclavi din târg, un lot!

Astfel, Domnul să mă ierte...
Eu mănânc puțin și prost,
Și atunci dudăie fierte,
Prefăcându-mă că-i post.

Mă sucesc o noapte-ntreagă,
Ochii boldiți în tavan,
Ca mintea-mi să înțeleagă,
Cum de Bob, ”un bolovan”,

Un prostan din genă-n genă,
Ce de scris, n-are habar,
E vedetă, sus pe scenă...
Să-i fi dat Domnul vreun har?

Cuget noaptea-n așternuturi,
Până le mototolesc:
Eu de ce fac împrumuturi,
Și apoi mă-mpotmolesc?

Sunt milog la șapte rude,
Mi-am pus termopan. (Nu-i haz!)
Și mai stau și iarna ude...
N-am centrală și nici pe gaz!

Să-mi schimb ușa la intrare,
Că s-a rablagit de tot,
Merg la bancă, că ea are,
Și-mi ia ”pielea” de un cot!

Ieri, mi-am îngropat consortul,
(Acum stau ca pe grătar,
Ba mi-am pregătit și cortul!)
Casa-i la un cămătar.

Mă consult cu insomnia,
Că nu are somn nici ea!
Traiul meu ca agonia,
E de grija altuia?