așa povesteau ei
despre adevăr cu palmele strînse
vocile acoperind voci
picioarele încleștate sub mese
nu se vedeau
povesteau fiecare adevărul propriu
dar nimeni nu asculta
să ne mutăm în piață a zis liderul
să ne mutăm în piață
au răspuns liderii
acolo e lumea căreia ne adresăm
ne vor încuviința vorbele
cu aplauze
ne vor încuviința!

țipenie în piață
țipenie
așa povesteau zidurilor și arborilor
ne vor încuviința necuvîntătoarele
pietrele acestea pline de slavă

își atingeau unii altora umerii
cu degete tremurînde
să ne ascultăm între noi cîteva clipe
să ne încuviințăm unii pe alții
cîteva beri

iată cum crește din peretele acesta o pată
cum ne inundă picioarele umbrele înțelepților
iată cum vorbele noastre spintecă aerul
așa povesteau ei!

dreptatea de partea fiecăruia
ziceau adevărul
și numai adevărul

aplauze la piață deschisă
cînd povesteau ei