exasperam Speranțe în incinta unui Sine
ajuns la pubertate spirituală
hormonii sufletului doresc o Prezență
fluidă a Păsării, să stea și să privească cum cresc
nodulii Cumintelui acestei vieți
din Ou născută prin o simplă atingere de Pană,
aceea ce va scrie Omul

Tu injectai Vorbe la parter,
arhiva suirii Nimicului
la un Cer fără Dumnezeu
descria un Trecut cu voal de excreții pe Frunte,
acolo sub care erau inaniții de cuvinte
Limbile ni se îmbrățișau
în rostirea de la unul la altul

lătrau javrele Infinitului
pe un portativ cu note nimicite
de dimineața ce va veni să răstoarne
Marele;
în locul lui să pună Micul,
muzical simțeam tărâmul aproape de Nicăieri

Ieri
fierbeam cafeaua în sânge
Azi
e glaciațiune
și doar doi-trei barzi
în rugăciune