gândul, ca o spadă ascuțită
îmi taie imaginația în două...
începe în mine să plouă
ideile - a ispită.

și-mi văd visurile despuiate
oferindu-mi o viață de cinci stele
dansează lasciv în ritmuri rebele
dorințele demult uitate

razant, râzând, îmi dau târcoale
păcate nefăcute dar dorite,
sub naive celebrități închipuite
fericirile-mi sunt pe jumătate goale

rezist tentației, tânjirii,
de a mă lăsa în dulcea mea visare
și gândul, într-o înceată lunecare,
m-aduce iar la starea dintâi a vuirii