dimineața omul adevăratului
Dumnezeu a deschis barul
primul lucru zis și făcut lumina a pus de cafea
o femeie trecută prin multe povești
de dragoste și-a aprins țigara și-a pus poșeta în stânga
a întrebat-o cu lapte sau fără

a scos un pistol de trei ori a tras
câte un glonte pentru
fiecare moment de tăcere ce i se păruse mândrie
sau
lipsă de profesionalism masa ștearsă cu mâneca hainei
celei căzute i-a aranjat părul să arate firesc
a ieșit pe unde intrase lumina

unui echipaj de poliție sosit la fața locului
mai întâi
i-a fost atrasă atenția de picăturile ce puteau demonstra
dacă ar fi dedus volumul apei din chiuvetă
în funcție de frecvență momentul fatal
zona a fost înconjurată de turiști și reporteri
magazine cu arme și locuri de parcare ce au dus la ziua
de 11 septembrie

opusul lui Dumnezeu s-a apropiat
cu intenția clară de-a nu se opri la trei pași am scos pistolul
să trag dar Adevăratul mi-a zâmbit și zâmbetul său a fost cel mai
dulce și amar număr natural pe care l-am văzut
să se odihnească după tot ce făcuse
în iarba necosită de-acum