pictez în ceas cuvintele, nevolnic
și-mi pari venind în șa de umbre fierte
de nelumină rece să te ierte
când Adevăr la masa ta e stolnic.

în ale rugăciunilor concerte
creșteau mirări iubite-n har statornic
abia zărind finalul cel din ornic
când Dumnezeu deasupra să mă certe.

și așteptând Hristos spre Mântuire
atunci, în nelumire de coșciug
voi stinge-n mine Iad în bântuire.

în mersul tău ți-e talpa ca un jug
chiar de-are-n frumuseți alcătuire;
la pieptul tău o liniște conjug...