- Mulțumescu-ți Ție, Doamne, pentru albul care vine
Să ne-acopere păcatul, știu c-a fost trimis de Tine
Să ne-ngroape-n inocența începutului de lume,
Când lângă lumina lămpii toate ne păreau mai bune.

Unde-s anii ăia, Doamne, când alunecam pe sănii,
Când prin neaua neatinsă făceau îngerii mătănii
Și în tinda casei mele își mai despletea o noapte
Părul negru ca ispita? Turtele în sobă coapte

Miroseau a scorțișoară și-a povești necunoscute,
Zahărul prelins pe buze ce voia să mă sărute,
Pătura de-argint căzută ce venea să mă condamne,
Pentru tot ce-a fost și este, mulțumescu-ți Ție, Doamne!

- Iarna e bogată-n daruri, în flori dalbe și-n colinde,
Dorul de copilărie peste noapte te cuprinde,
Și cu bune, și păcate, primăveri și multe toamne
Ce-au trecut prin viața noastră, mulțumescu-ți Ție, Doamne!

Adă-mi iar copilăria, nopțile când lângă sobă,
Ne spuneau povești bunicii, urători băteau în tobă
Și priveam furiș prin geamuri, căutănd înspre coline
Moșu-ncovoiat sub sacul cu speranțe, iar pe Tine

Te rugam: Ne iartă pozne ce le-am săvârșit din joacă,
Și-ți spuneam o rugăciune supărarea ca să-ți treacă,
Azi din nou m-așez cuminte la fereastra înghețată,
Și mă simt copilul care-Ți mulțumește înc-o dată.

Liliana Trif & Ioan Grigoraș