azi a fost la fel ca ieri
poate mai cenușiu a fost cerul,
ne-am aruncat vorbe mai grele decât altădată
când felinarele păreau că aleargă
paralel cu destinul

azi a fost la fel de frig ca ieri,
crengile prea ude
sfârâie pe un foc făcut în pripă.
o jumătate de pădure
a luat-o la goană dintr-un
peisaj liniar,
suntem parcă niște copaci cu ramuri
înlănțuite
care se mai gândesc
la o iarnă lungă de împăcare
înainte de balul bobocilor

în definitiv ne raportăm la trecut
punem într-o balanță iubirile de ieri
cu greșelile de azi
facem ceva ce ne doream doar pentru noi
de prea mult timp

îmi plăcea să merg cu tine de mână
de la colțul străzii până la
capătul lumii

mi-e dor de zilele nedeslușite
și porțile albastre ale orașului
când nu mai știam de unde începe
paradisul
și unde se termină
rotunjimea pământului