noi
când plecăm pe lună
încercăm trasee neobișnuite

de multe ori alegem
ochii iubitei pe moarte
sau mâinile bunicului
care răsfoiesc o carte

trimitem ȋntr-o vizită lineară
gustul de toamnă amară
și așteptăm călătorii
să ne bată în cuie
un candelabru din oase

când plecăm pe lună
alegem la întâmplare
o diagonală terestră care plonjează în mare
și ne obișnuim cu adevăruri
cât nuca de cocos
pe care-o găurești la început de iunie
apoi îi dai drumul pe funie
și speri să se oprească la timp
cam la fel cum se-ntâmplă cu rugina
care, din ordinul călăului,
se-mperechează pe furiș cu ghilotina


30 septembrie – 15 decembrie 2018, Constanța