poemele de dragoste
se scriu numai seara
aşa se cuvine
atunci şi cuvintele au umbre
după care să ne ascundem
în timp ce jurăm
că nimic nu ne va despărți
deşi stăm fiecare
pe câte un mal al singurătății
că vom fi împreună
până la moarte
deşi moarte este un cuvânt
pe care cei ce iubesc
nu ar trebui
să îl rostească niciodată
poemele de dragoste
se scriu numai seara
atunci ispitele
au contururi estompate
ca şi demonii
cei frumos cântători
înlănțuiți de catargele
corăbiilor plutind în derivă
poemele de dragoste
se scriu numai seara
când razele întunericului
usucă cerneala de pe hârtie
şi lacrimile din călimară
când fiecare îşi poate alege
o stea şi o inimă
cărora să le dea acelaşi nume
pe care îl va uita
până în zori