De ce,te-aș crede?
Când firea ta lunatică zilnic mă contrazice,
De ce te-aș înțelege?
Când nimic din omenie
Nu văd în urma ta,
Ca să mă pot dezice.
De ce vorbele tale bine alese
Nu pot să le mai cred?
Cum știu că vara prin ger n-am cum s-alerg.
În ochii tăi văd marea zbuciumată
Și nerăbdarea scopului dorit
Fierbându-ți firea toată,
Ca vulcanii în clocot sub pământ.
De ce,să te înțeleg?
Când nu mă înțelegi,
Deși vorbim aceeași limbă,
Nimic între noi nu se schimbă,
La ce,să mă aștept?
Să mă încred în tine
Și în mândria ta cu ton tăios,
Când cele ale vieții
Îți sunt mereu pe dos
Cu mici excepții,
De ce,nu înțelegi?
Că dragoste cu sila nu se poate,
Numitorul nostru comun e prea departe,
Nu forța nota, că nu e bine,
Visurile noastre au alte zări.
De ce,nu înțelegi?
Că ce vreau eu, tu nu poți să-mi oferi,
Oricât,te-ai strădui.
Eu vreau sublimul înnobilat sub stele,
Pe Pământ,ca și în cer.


22-03-2019