Vreau ceva dulce.
Deschid rând pe rând dulapurile
Cu cheile lor ruginite de timp,
Dar, oglindindu-mă parcă, toate sunt,
Goale...
Fără culorile vii și miresmele îmbietoare
Ale bomboanelor si napolitanelor
Ce ma făceau odată fericit.
Peste tot dau de pahare pline de aer
Aranjate ca un public batjocoritor,
Nu găsesc nimic dulce
Așa că îmi vărs amarul:
Umplu paharele haine cu lacrimi și,
Răzbunat,
Zâmbesc satiric,
Ascunzând senzația de neîmplinire
De decădere...
Mi-e somn, mă culc.
Sper să visez ceva dulce.