Las gândul sa-mi plece departe
mă văd la mal de mare,așteptând.
ascult a valurilor şoapte
tăcerea mea prinde contur,printre meduze fumegânde.

cu degete tremurânde las nisipul sa se strecoare din palmă
clepsidră a serii ,iar luna sosește la sfat.
o văd strălucind precum chihlimbarul
cu fața-i curată spre apă privește.
in zare un cer de azur Îmi coboară în suflet
îl las sa vibreze pe al inimii cânt
şi murmur odată cu marea
Să nu rup pecetea tăcerii, al nopții cuvânt.

ma așez cu fața spre stele
le văd strălucind,În jurul meu se scutură pulberi
unjoc de lumini,de tăceri şi visări,
mă așteaptă să ajung acasă, locul în care ființa mea Este.

Un alt anotimp, o altă poveste.