să nu-mi uit linia vieții din palme
extrag holograme despre învârtirea șarpelui în jurul grădinii
eva tolănită pe limba lui despicată ar fi trufandaua
universului nostru de mucava plata arginților trupul ce ne-a rămas între dinți după
iluzia e vampirul din sânge
orb ca o groapă a marianelor descos vederea de forme
paradisul cu orice preț se deschide și se închide peste degetele noastre amputate
brațele se îneacă în mâlul omniprezent
pașii care-și măsoară adâncul dau mărului o rotire stranie

din măduva oaselor icoanele viului schimbător dezgroapă trupul meu de
cuvinte acvatice

gheizerele ochiului periculos mă-mpresoară
buza pe care lumea se prelinge dulceag ca otrava
viii și morții își schimbă măștile într-un carnaval al luminii se joacă la zar
puterea de-a fi fără umbră
unde eu și tu roși de vânturi odihnim tăcerea
și golul culorii

molie plină de stele strâng sub corset de ruguri semințele viului
și râd