fusese şi de data asta
un accident
minora întâmplare
menită poate
să testeze conexiunea
cu realitatea

o clipă ne-am intrat în roluri
festivi şi casnici în acelaşi timp
mimând fericirea… normalitatea
i-am agăţat mai multe iluzii

din convingere din teamă
experimentând probabil
intempestiva criză hipoglicemică
i-am devorat bomboanele cu lapte

în sufragerie se lăsa
alt anotimp

treceau oameni odată vânjoşi
în vântul morilor
de împrăştiat
suflete

se dicta stingerea
zilei către noapte
râul se rotunjea îngheţa perfid
în dreptul cuvintelor neeliberate

amfitrioni ai unui timp neprielnic
ne-am amânat – pentru a câta oară?!
intrarea în viaţă.