Abandonasem copilăria prin miopia adolescenței
în fața tablei de șah cu o figură în mâini
căutând următoarea mișcare

abia pe la 44 mi-am amintit de ea și
am început să o caut
cineva mi-a zis că e nonsens
că s-a ascuns într-o apă
în care nu poți să intri de două ori
altul mi-a spus că e
într-un ochi de nisip ce a căzut
dintr-o caravană verticală

la 88 de ani
am găsit-o în everestul inimii mele
zăvorâtă
învelită într-o stofă scobită de in
ținea într-o mână un ”A” iar în alta un ”M”
de parcă era o ilustrație din abecedar
---
nimic nu a fost vreodată mai aproape
decât copilăria de bătrânețe
ca într-un scrânciob în ”A”
EA
ca într-un toiag, în ”M”
eu.