Departe, undeva, sunt porturi ce așteaptă...
Pe mări, ca păsări albe, corăbii se îndreaptă.

Pe țărmuri, undeva, se-nalță palmierii...
Se-naripează pânza în vântul primăverii.

La poluri, undeva, ghețari sunt și morene...
Ce vise cheamă zborul corsarelor carene?

Ning aur, undeva, pădurile mimozii...
În galbena-nnoptare, mai stau visând matrozii.

Prin insuli, undeva, creole au ochi stranii...
Pe punte tot veghează sub lună, căpitanii.

O, țara, undeva, a basmelor arabe...
Îmbătrânesc piloții cătând în astrolabe.

Golcunda, undeva, Formoza, dorm sub stele...
E greu în inimi dorul și ancorele-s grele.

Răsare, undeva, Ofirul - ce departe...
Sunt morți conchistadorii, galerele sunt sparte.