veneau înspre noi anii tinereții
aducându-ne unul celuilalt
în visul meu priveam la mine
cel din alt timp sau altă dimensiune
scriindu-ți o scrisoare pe care n-am îndrăznit a o expedia vreodată

adu-mi un răgaz, îți spuneam
chiar de vei scoate timpul ca pe-un sâmbure din el
așează-mi-l te rog în prețul unei clipe gaj

simți ?

iubirea ne curge acum absentă aproape ca o umbră
prin venele metalice
nu am rămas decât fantoma gării sufletelor noastre

Cu trupurile trup de tren stingher
și fuga împietrită de-alungul șinelor
mimând silueta infinitului
ne vom închide în orizont sfârtecându-l

visezi
în colțul gurii tale plouă cu zâmbete
în zâmbetele mele tu ești ploaia
cu stropi de iubire îmi uzi buzele
nici nu mai știm cine e vis, zâmbet ori ploaie


și-atunci
în greutatea gândurilor aglomerată
ca o gură de aer proaspăt trasă adânc în piept
te voi descrie tăcerilor
ele ne vor chema iubirea
iubirea ne va aduce unul celuilalt,
în visul meu visezi cum
ninge pentru prima oară
cu flori de mai în sâmburii de măr