Știi de ce pari atât de castă
Deoarece sufletul meu are o fereastră
Prin care pătrunde străduiță
Pentru a vedea cum este ca doar năzuință
Prin care se vede că e deschisă
Tu ieșind la aer în eclipsă
Și ai lăsat noaptea să se vadă
Sau o nouă zi care e în grabă