Petalele albe dansau intr un ritm formand o tornada,
Iar dupa al lor vals se asterneau lin pe asfaltul usor caldut
Razele de soare imbratisand pamantul, de parca i o comoara.

Secundele treceau greu, iar privirea mi era gheata
O usoara briza de primavara scurgandu se prin aer,
Agitatia se ridica in atmosfera cu o viteza impecabila,
Iar cutitele il taiau ferm, adanc in piele,
Lasand o rana deschisa si netratata.

Pic, pic,pic, substanta rosu inchis se izbea de pamant,
Cufunandu se in cimentul in care ne gaseam support
si dand un miros metalic
Acelui gaz de l respiram, numit oxigen.

Culoarea cerului odata patata in portocaliu,
A ajuns intr o rece nuanta de albastru.
Frica i curge n vene si respiratia i se taie,
Si un foc neasteptat curge in recile paie,
Alearga intr un pas saltat si isi impinge fiinta in orice.

Fumul de tigara imbaiaza aerul
Si se strange in materialul fin al hainelor mele.
Jarul fierbinte cade lin pe pamant luminandu si calea
Ca un lampion ratacit prin lume.

Lumea a tacut,
singurul sunet auzit fiind
propria mi inima batand