inima mea nu e mai mare decât inima altor femei
te va strânge din toate părțile
nici picioarele mele obișnuite cu drumuri scurte
nu te vor duce departe
sunt tânără în fotografii vezi bine și bătrână
în poeziile pe care le scriu
nu-mi țin minte anii de-asta trebuie să dau peste cititori
capabili de premoniții/ești tu unul dintr-aceștia?
intuiești tu unde stă pitită ziua pe care nu vreau să mi-o aduc aminte
niciodată și cu toate astea
îmi străpunge ca un burghiu trezirea din somn dar ziua
marilor revoluții
care m-au proiectat în cufărul cu vechituri
unde își ține ea stindardele/ cunoști tu răspunsul?
ce-ai face încât o pasăre umplută cu paie
să mai poată zbura fără-a fi transformată în topcă
pentru identități efeminate precum ale sfinților de pe tavane și pereți
gletuiți o dată la 100 de ani
ce-ai face să plângă și ei așa cum plâng oamenii adevărați
topindu-se în sine?
sunt pregătită pentru marele da
sunt pregătită și pentru marele nu
două borne kilometrice între care se consumă
tic-tac-ul/ totuși
întrebarea din titlu mi-a intrat pe sub piele
s-a colorat în roșu s-a umflat