agonia english v3 |
Agonia.Net | Policy | Mission | Contact | Participate | ||||
Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special | ||||||
|
||||||
agonia Recommended Reading
■ I know what you're thinking, father
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2023-01-04
| [This text should be read in romana]
VIII
îmi amintesc de o dezamăgire șerpuitoare care își trage substanța amară din trecut navigînd fără lumină necunoscutul unde am văzut uneori deschizîndu-se pe fruntea cîntecului o oglindă ca o copilărie înţepenită care a scuipat imaginea pe pămînt și a spulberat tinerețea strălucitoare — undeva zăceau urme de sînge pe cearșafuri pătate de amurgurile tîrzii viermuieli febrile sub jar de asemenea, îmi amintesc că a fost o zi mai dulce decît o femeie îmi amintesc imaginea ta si a păcatului singurătate firavă ai vrut să cucerești toate copilăriile peisajelor doar tu lipseai din apelul înstelat îmi amintesc că un ceas tăia capete pentru a indica orele cei care aşteaptă la răscruce pe cei singuratici în fiecare trecător singuratic se rupe într-o zi răscrucea unei zile iar pe măsură ce ceasul iubirii vine din văzduh se întoarce în văzduh fiecare răscruce se găsește într-o altă așteptare placidă cu aerul pe care îl cîntăm departe copilăria din ce în ce mai îndepărtată si pămînt mestecat cu cenușa în lacătul mandibulelor agricole poarta rîvnită pentru a feri rîsul adulților îmi amintesc de graba misterioasă care te-a împins după trecerea unui convoi lanțuri masive agitate negre în capetele cocoșilor ridicau un cîntec frugal între fiecare pereche de priviri iar vînturile au șters din boturile umede lătratul proaspăt aveau să izbucnească departe unde nu mai era amintire izbucnită cu un zgomot de flăcări îmi amintesc de un tînăr senin care ridica de pe ecran suspinele sclipitoare ale izbucnirii împrăștiate zgomotos dar plin de flăcări cît de mult îi iubesc cînd reînvie lacrimi metalice știi asta — adolescență înzăpezită — îți amintești pericolele care se învîrteau în stropii negri de lacrimi printre geamanduri de sîni tăiați am vrut să bem tot sîngele din stîncile soarelui purpuriu pe care valurile cu gura arzătoare încercau să-l prindă marea a adus cicatrici încă voluptuos de calde cu fiecare geamăt îşi golea punga zdrăngănitoare de atîta durere neștiind ce să faci îți amintești de zgomotul care ne-a îmbrățișat al îmbrățișării noastre care făcea să pălească prevestirile rele ale flăcării iar ecluza soarelui a cedat sub greutatea unei astfel de lumini un ochi de struguri pe care cineva îl zbucnește a fost o zi mai dulce decît o femeie care pulsa dintotdeauna i-am văzut trupul și am trăit din lumina lui trupul s-a zvîrcolit în toate camerele oferind zei nemulțumiți adolescenței oarbe a grămezilor de copii transformați în lăcuste pe imensa pustiire a plajelor. gleznele țipînd de fericire sălbatică ramuri clănțănind în șuvoaie fragile i-am văzut trupul întins de la un capăt la altul şi m-am cufundat în lumina lui care a pătruns dintr-o cameră la alta axul de bici strigînd cu dungi subțiri de întuneric corpul extrem de dureros - a fost o zi mai dulce decît o femeie am văzut sub paturi mase grele de umbre gata să zboare în jurul hoților adormiți în palmele moi ale patului lor am văzut atîrnînd de urechi halourile unor mase grele de gardieni cu pumnii negri și mergînd în mijloc scriind fără răgaz ploaie spărgînd aripi și prisme cenușii voințe scurte fosforescente pierdute printre hașurarea rîsului lor trezind cîmpurile închise de ochi fără zgomot care se înșurubează pe axul puțului bubuituri rare de buruieni. iar apoi din catacombele păsărilor păsările fugind prin tentaculele supuse fraţii îmblînziţi în gheaţă ochi de lut fixați asupra incintelor patriilor unde pămîntul este aruncat în bălți de cadavre și urină mai departe am văzut genele înghesuindu-se în jurul păsărilor — corona polară și căderile puternice ale păsărilor luminii pe lumea de foc a fundăturilor și apoi n-am mai văzut nimic cineva a trîntit ușa — prieten plîngînd în cală noaptea s-a ghemuit în mine * pe privegherile nimfelor bîjbîind acum ninge încet de pe acoperișurile nopții culoarea nopții — paznicul runelor că sunt doar rîpele cîștigate de albastrul impetuos ochiul împodobit cu girandole va coborî de pe baldachinul său cu un lung șir de fluiere stridente credeam că alunecăm spre regiuni aspre de alb unde țurțuri presărați cu suspine strîmte spre alte mări reînvie spărtura agitată că dimineața abruptă a deschis în miezul sezonului echipa de cîini care se întreceau la vînătoare zdrobind cu inimi ușoare colibele de zăpadă cu ochi sidefați la fundul eprubetelor. să fi strigat prea mult în burnița epavelor fericite din jurul versanților unde dragostea se zbate într-o cușcă pe vatră iar țipete și gemete ca o furtună se scurge în cămașa de forță bărci neașezate pe nisipuri mute o tuse fără ecou lovind de ușă golul unde cască albastrul răgușit sufla adîncurile guturale ale valurilor - atît de matern este reproșul care mocnește liniștea în viermele strălucitor nemișcat și luminos cu atîta tensiune stai sus furtuna tribord furia a cucerit spațiul turbulent iar delirul biciuie fantome de lapte sunt doar marionete care trag de-a lungul obiectivelor cîntecul de leagăn sîngeros al agoniei navale experiențe dezamăgitoare epuizate emanaţii neruşinate de strigăte alungite de hienă amestecat cu freneziile miasmelor creierului cu speranțe nerăbdătoare de a se elibera era o dimineață aspră de scoarță și scoici goale în cruzime atît de tinere erau cuvintele încît sensul lor a alunecat pe piele iar asperitatea de jur împrejur nu a copleșit baldachinul sonor din greutatea remușcării că sîngele neînțeles rumina în imensa devastare a mării * așa că m-am dat înapoi în tăcere sub verandele răvășite, luna s-a micșorat în mine - și am fost toată noaptea la somptuoasele gheare de stîncă gata să sfărîme tăcerea omenească * drumurile surde și-au pierdut aripile iar omul a crescut sub aripa tăcerii om aproximativ ca mine ca tine si ca celelalte tăceri |
index
|
||||||||
Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. | |||||||||
Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Privacy and publication policy