Cu lacrima de ochi în pijamale
Te-ating venind în noaptea vieţii mele
Îţi scriu poeme de dormit în piele
Deschise-s ale raclelor petale.

Da-n apa ce păcatele să-mi spele
Se scaldă demonii sosirii tale
Spinări ce mi se-ntorc tot duc pe şale
Mi-s clipele sfădite între ele.

Şi traiul mi-e în ştreangul de secunde
De lipsa ta, femeie, spânzurat
Că te-ai ivit la timpul de niciunde.

Mi-s rigă, nu la tine împărat
Tenebrele de tine a-mi ascunde
Lumină cât un pumn am cumpărat.